România produce mai mulți cartofi, dar importurile rămân necesare. Recolta din 2026 ar putea ajunge la 1,2 milioane de tone
Deși producția națională de cartofi este estimată să crească în 2026, România continuă să aibă nevoie de importuri pentru aprovizionarea pieței interne. Randamentele mai bune la hectar nu reușesc să compenseze pe deplin problemele sectorului, în condițiile în care suprafețele cultivate se reduc, iar capacitățile de depozitare și valorificare rămân insuficient dezvoltate.
Datele și estimările Comisiei Europene și ale Institutului Național de Statistică indică o producție de aproximativ 1,2 milioane de tone de cartofi în 2026, cu circa 42.000 de tone peste nivelul anului precedent.
Creșterea este susținută de productivitatea mai bună a culturilor, nu de extinderea suprafețelor agricole.
Mai puține hectare cultivate, dar producții mai bune
În 2026, suprafața destinată culturii cartofului, inclusiv loturile pentru producerea materialului de plantare, este estimată la aproximativ 77.000 de hectare.
Aceasta reprezintă o reducere de circa 1.000 de hectare față de anul trecut.
În schimb, randamentul mediu ar putea ajunge la aproximativ 16 tone pe hectar, cu 7% peste rezultatul din 2025 și cu 4% peste media ultimilor cinci ani.
Estimările din septembrie au fost revizuite în creștere cu 4% față de cele publicate în august, ceea ce indică perspective mai favorabile pentru recolta din acest an.
Evoluția confirmă o îmbunătățire a productivității, însă ridică și o problemă importantă: sectorul continuă să piardă suprafețe cultivate, în timp ce cererea de pe piața internă rămâne ridicată.
Importurile continuă să completeze oferta internă
Deficitul de cartofi reprezintă o problemă persistentă pentru piața agroalimentară românească.
Potrivit datelor INS aferente anului 2024, gradul de acoperire a consumului din producția internă a fost afectat de creșterea dependenței de aprovizionarea externă.
Ponderea consumului acoperită prin importuri a ajuns la 11,8%, față de 8,9% în anul precedent, conform indicatorilor statistici citați.
În același an, România a importat aproximativ 763.000 de tone de cartofi, cantitatea fiind cu 18,7% mai mare decât în 2023.
Totodată, exporturile au înregistrat o reducere de aproximativ 25.900 de tone.
Aceste date arată că o producție agricolă în creștere nu garantează automat reducerea importurilor. Piața are nevoie de cantități constante, produse de calitate și livrări pe tot parcursul anului.
De ce nu reușesc fermierii români să acopere cererea?
Una dintre principalele dificultăți ale sectorului este capacitatea limitată de păstrare a producției după recoltare.
Cartoful necesită spații de depozitare specializate, în care temperatura, umiditatea și ventilația să poată fi controlate. În lipsa acestor condiții, producătorii sunt adesea nevoiți să comercializeze recolta într-un interval relativ scurt.
Această situație poate duce la concentrarea ofertei imediat după recoltare, când prețurile sunt supuse unei presiuni mai mari.
În perioadele în care disponibilitatea cartofilor românești scade, comercianții și procesatorii pot apela la produse din import pentru a asigura continuitatea aprovizionării.
La aceste dificultăți se adaugă costurile ridicate de producție, cheltuielile cu materialul de plantare, necesarul de forță de muncă și accesul inegal la tehnologii moderne.
Investițiile în depozitare și procesare ar putea schimba piața
Pentru dezvoltarea producției interne nu este suficientă doar creșterea cantității recoltate la hectar.
Sectorul are nevoie de investiții care să permită fermierilor să păstreze cartofii în condiții corespunzătoare și să îi comercializeze treptat, în funcție de cererea pieței.
Dezvoltarea capacităților de procesare, asocierea producătorilor și încheierea unor contracte stabile cu rețelele comerciale ar putea contribui la reducerea vulnerabilităților actuale.
O organizare mai eficientă a lanțului de aprovizionare ar permite valorificarea unei părți mai mari din recolta românească și ar putea îmbunătăți poziția producătorilor în negocierile comerciale.
România are potențial, dar are nevoie de continuitate în aprovizionare
Evoluția estimată pentru 2026 este încurajatoare, mai ales în condițiile în care producția medie la hectar se îmbunătățește.
Totuși, recuperarea diferenței dintre oferta internă și necesarul pieței presupune mai mult decât o recoltă bună.
Investițiile în tehnologie, infrastructura de depozitare și organizarea comercializării sunt esențiale pentru creșterea competitivității cartofului românesc.
Cu o producție estimată la 1,2 milioane de tone în 2026, România face un pas înainte, însă reducerea dependenței de importuri va depinde de capacitatea fermierilor și a sectorului agroalimentar de a furniza produse românești în mod constant, pe tot parcursul anului.