Peste 32.000 de hectare de teren agricol ale statului, pregătite pentru investiții în parcuri fotovoltaice și eoliene

România face un nou pas în dezvoltarea energiei regenerabile. Peste 32.000 de hectare de terenuri aflate în patrimoniul statului au fost identificate pentru viitoare investiții în parcuri fotovoltaice și eoliene. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță finalizarea unei reforme finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care urmărește valorificarea terenurilor cu potențial agricol redus.

Agenția Domeniilor Statului (ADS) a încheiat implementarea Reformei 1 din Componenta 16 – REPowerEU, proiect desfășurat între 14 iunie 2024 și 31 august 2026, cu o finanțare europeană nerambursabilă de aproximativ 3,01 milioane de euro.

Potrivit informațiilor comunicate de MADR la 5 noiembrie 2026, au fost îndeplinite toate cele trei jaloane prevăzute în program, iar fondurile alocate reformei au fost absorbite integral.

Terenurile slab productive vor putea fi utilizate pentru energie verde

În urma evaluărilor realizate la nivel național, autoritățile au desemnat 32.074,79 hectare care pot găzdui investiții în producerea energiei electrice din surse regenerabile.

Suprafețele au fost selectate dintr-un total de 84.358 de hectare analizate prin studii de specialitate.

Ministerul Agriculturii precizează că terenurile vizate sunt degradate, neproductive sau încadrate în clasele de calitate IV și V, caracterizate printr-un potențial agricol scăzut.

Prin această selecție, autoritățile urmăresc să evite utilizarea terenurilor fertile pentru dezvoltarea proiectelor energetice și să păstreze suprafețele productive în circuitul agricol.

Desemnarea acestor terenuri nu înseamnă că parcurile energetice au fost deja construite, ci că au fost create condițiile pentru realizarea unor investiții viitoare.

Peste 300 de studii pentru identificarea terenurilor disponibile

Pentru stabilirea suprafețelor potrivite au fost realizate 260 de studii pedologice și agrochimice la nivel local, la care se adaugă alte 40 de studii județene.

Aceste evaluări au permis identificarea terenurilor cu productivitate redusă și delimitarea zonelor care ar putea fi folosite pentru instalarea panourilor fotovoltaice sau a turbinelor eoliene.

Totodată, a fost pus în funcțiune Registrul Unic de Inventariere a Terenurilor Neproductive (RUITN), un sistem digital care centralizează informațiile despre suprafețele administrate de stat.

Platforma utilizează date geospațiale și permite o evidență mai precisă a terenurilor, facilitând administrarea acestora și pregătirea viitoarelor proiecte.

Legislație nouă pentru atragerea investitorilor

O componentă importantă a reformei o reprezintă modificarea cadrului legislativ.

Prin Legea nr. 159/2026 și Ordinul MADR nr. 208/2026 au fost stabilite condițiile necesare pentru desemnarea terenurilor care pot fi utilizate în proiecte de energie regenerabilă.

Noile reglementări urmăresc să faciliteze atragerea investițiilor private și să ofere un cadru mai clar pentru dezvoltarea capacităților de producere a energiei verzi.

În paralel, Agenția Domeniilor Statului și-a modernizat activitatea prin achiziționarea a patru autoutilitare electrice, drone profesionale, echipamente topografice de precizie și infrastructură informatică.

Aceste dotări vor fi utilizate pentru verificarea, monitorizarea și administrarea terenurilor din patrimoniul statului.

Ce înseamnă această măsură pentru agricultura românească

Noua strategie urmărește utilizarea terenurilor care oferă randamente agricole reduse, fără a diminua suprafețele fertile destinate producției de alimente.

În același timp, proiectele fotovoltaice și eoliene ar putea contribui la creșterea producției interne de energie electrică și la reducerea dependenței de sursele convenționale.

Pentru sectorul agricol, principala miză rămâne menținerea unui echilibru între extinderea investițiilor energetice și protejarea terenurilor cu valoare agricolă ridicată.

Finalizarea reformei reprezintă o etapă administrativă importantă, însă transformarea efectivă a celor peste 32.000 de hectare în capacități de producție a energiei va depinde de proiectele și investițiile realizate în perioada următoare.