Noi reguli pentru fertilizarea terenurilor agricole. Comisia Europeană pregătește măsuri care ar putea reduce costurile fermierilor

Fermierii europeni ar putea beneficia de reguli mai flexibile privind utilizarea îngrășămintelor obținute din gunoi de grajd. Comisia Europeană a lansat o nouă inițiativă legislativă care urmărește reducerea cheltuielilor cu fertilizarea culturilor și diminuarea dependenței agriculturii europene de îngrășămintele chimice.

Propunerea vizează modificarea Directivei privind nitrații, astfel încât agricultorii să poată utiliza, în anumite condiții, o gamă mai largă de fertilizanți organici procesați, fără a compromite protecția solului și a resurselor de apă.

Îngrășămintele naturale procesate ar putea înlocui o parte dintre fertilizanții chimici

Una dintre principalele schimbări propuse de Comisia Europeană privește utilizarea digestatelor lichide provenite din gunoiul de grajd.

Aceste materiale rezultă în urma procesului de digestie anaerobă, prin care materia organică este descompusă în instalații destinate producerii de biogaz sau biometan.

Digestatul obținut poate conține cantități importante de nutrienți necesari dezvoltării plantelor, în special azot.

Prin prelucrare și respectarea anumitor criterii de calitate, unele fracții lichide ale digestatului pot avea proprietăți apropiate de cele ale îngrășămintelor minerale.

Comisia Europeană consideră că extinderea utilizării acestor produse ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor din ferme, mai ales în contextul fluctuațiilor de preț de pe piața internațională a fertilizanților.

Limita actuală de 170 kg de azot pe hectar

În prezent, Directiva europeană privind nitrații stabilește, ca regulă generală, o limită de 170 de kilograme de azot provenit din gunoi de grajd pentru fiecare hectar, anual.

Această restricție urmărește prevenirea poluării apelor cu nitrați proveniți din activitățile agricole.

Totuși, legislația europeană a început deja să facă diferența între gunoiul de grajd utilizat în forma obișnuită și anumite produse fertilizante obținute prin procesarea acestuia.

În 2026 au fost introduse reguli speciale pentru fertilizanții cunoscuți sub denumirea RENURE, acronim provenit din expresia engleză REcovered Nitrogen from manURE, care desemnează azotul recuperat din gunoiul de grajd.

Aceste produse pot fi utilizate, în anumite condiții, peste limita aplicabilă gunoiului de grajd, dacă respectă cerințele privind compoziția și protecția mediului.

Noua inițiativă europeană urmărește extinderea acestei posibilități și la anumite tipuri de digestate lichide care îndeplinesc criteriile RENURE.

Costuri mai mici și o dependență redusă de importuri

Scumpirea îngrășămintelor chimice a devenit una dintre problemele importante pentru agricultura europeană.

Tensiunile geopolitice, perturbările lanțurilor comerciale și variațiile prețurilor la energie au afectat disponibilitatea și costul fertilizanților utilizați în producția vegetală.

Prin valorificarea nutrienților recuperați din dejecțiile animale, Uniunea Europeană urmărește să reducă necesarul de îngrășăminte minerale importate.

Pentru fermele vegetale, această schimbare ar putea însemna acces la surse alternative de fertilizare.

În același timp, exploatațiile zootehnice și unitățile de producere a biogazului ar putea valorifica mai eficient materialele rezultate din activitatea lor.

Beneficiile economice vor depinde însă de disponibilitatea acestor produse, de costurile procesării și transportului, precum și de regulile naționale de autorizare.

Protecția apelor rămâne obligatorie

Comisia Europeană subliniază că flexibilizarea legislației nu presupune eliminarea măsurilor de protecție a mediului.

Produsele care vor putea beneficia de noile prevederi trebuie să respecte criterii tehnice referitoare la conținutul de azot mineral și la cantitatea de materie organică.

Scopul este ca fertilizanții autorizați să poată fi absorbiți eficient de plante, fără să crească riscul de contaminare a apelor cu nitrați.

Prin urmare, utilizarea gunoiului de grajd în stare brută nu va deveni automat nelimitată, iar normele privind aplicarea fertilizanților vor continua să fie obligatorii.

Fermierii pot transmite propuneri până la 13 noiembrie

Proiectul legislativ se află în etapa de consultare publică.

Fermierii, organizațiile profesionale, reprezentanții sectorului zootehnic, autoritățile și celelalte părți interesate pot transmite observații și recomandări până la 13 noiembrie 2026.

Ulterior, propunerea va fi analizată de reprezentanții statelor membre în cadrul Comitetului pentru nitrați.

Dacă va primi susținerea necesară, proiectul va intra într-o perioadă de examinare de trei luni în Parlamentul European și în Consiliul Uniunii Europene.

Numai după parcurgerea acestor etape Comisia Europeană va putea adopta oficial modificarea legislativă.

Ce ar putea însemna schimbarea pentru fermierii români?

Pentru agricultura din România, noile prevederi ar putea crea oportunități de reducere a cheltuielilor cu fertilizarea, în special în zonele unde există ferme zootehnice și instalații de biogaz.

Recuperarea nutrienților din gunoiul de grajd ar putea facilita legătura dintre sectorul vegetal și cel de creștere a animalelor, contribuind la o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile.

Cu toate acestea, noile reguli nu se aplică automat. Eventualele facilități vor depinde de adoptarea modificării la nivel european și de deciziile autorităților naționale privind autorizarea utilizării acestor fertilizanți.

Inițiativa reprezintă un nou pas către reducerea dependenței de îngrășămintele chimice, însă aplicarea efectivă a schimbărilor va necesita respectarea unor condiții stricte de calitate și protecție a mediului.